Marshall si Cachirulo sau despre extreme in tango

Mai traditional decat Cachirulo nu exista.
Mai non-conformist decat Marshall nici atat.
Cachirulo este milonga anilor 50, unde femeile stau aliniate pe un rand de scaune, la perete, in fata sirului de scaune pe care stau barbatii. Aici daca nu iti iese cabeceo si daca nu dansezi bine, nu prea ai ce cauta. Organizatorul, Hector, evalueaza constant nivelul dansatorilor, pentru a oferi celor buni locuri ´cu vedere´ mai buna, pentru un cabeceo eficient.
Mai lipsea maica-mea. Asa era in anii 50 - fetele veneau insotite de mame, iar baietii le cereau permisiunea pentru a invita fiicele la dans.
Dar acest inconvenient, cabeceo, cel putin pentru mine, devine minor raportat la nivelul foarte bun de dans de aici.
Milongueros de 60-70 de ani, care au dansat cu orchestrele mari en vivo, danseaza special. Au un ´sabor compadrito,, cum spune Dani Flaco, si danseaza cu muzica, 3-4 figuri maxim, dar cu muzica.
Am dansat cu un milonguero de 60 de ani, el Nene Masci - daca nu ar fi tampenia asta ca mai mult de 3 tande implica o complicatie amoroasa, as fi dansat cu el toata noaptea -. O muzicalitate incredibila. Dupa ce dansezi cu el Nene, intelegi altfel tango-ul.

Cachirulo cu traditii, etichete, si dichis, are loc sambata in Maipu 444.
In acelasi loc, miercurea, se organizeaza milonga gay Marshall - cealalta extrema - neconventional, se invita la masa, poti vorbi cu oricine, si te poti imbraca in blugi.
Am fost cu prietena mea frantuzoaica, Charlotte, si am primit multe complimente de la un grup de australieni, care s-au apucat de tango ca si terapie. Un australian m-a invitat la dans, el ca follower, eu ca leader. Dansand cu el, am vizualizat un cangur dansand pe DÁrienzo.
Ce poate fi mai amuzant?