Amatoriceste, despre autenticitate

Cum se defineste .antentic.
Exista vreo pata in urechea acestor persoane, cum cauta un personaj de'al lui Vonnegut in Cutremur de timp, sunt mai inalte, mai prietenoase, mai sensibile la lumina, mai inteligente, mai alergice la par de pisica?
Mananca mai putin, sau doar bio, fac sport in mod regulat, isi fac lunar analize de sange, merg la psiholog, se roaga, se intalnesc cu prietenii o data pe saptamana si folosesc fixativ?
In mijlocul atator clisee despre autenticitate, incerc sa ma debarasej cu greu de fraze gata gandite, si sa astern cuvintele care sar primele din minte.
Cred ca suntem inconjurati de non autenticitate, de dubluri, clone, de tupeu si aroganta, pe post de originalitate, de experienta pe post de intelepciune si stil.
In tango, ca si in viata.
Autentic nu este simplu, sau dificil, pur si simplu este sau nu, nu se poate invata, sau construi.
Decat in cazuri foarte putine, printr'o experienta personala foarte puternica, sau schimbare profunda, asociata de obicei cu o mare suferinta.
Persoanele autentice sunt foarte rare, de aceea poate deveni foarte greu sa le recunosti, ca si cum cu timpul ne pierdem aceasta abilitate, aceea de a detecta autenticul.
O persoana autentica are o forma distincta de mers, de zambet, de privire. Aerul se organizeaza altfel in prezenta sa.
O persoana autentica este o alta specie, nu este neaprata mai buna, mai toleranta, mai inteleapta, mai iertatoare, uneori poate fi opusul. Nu este usor sa convietuiesti cu o persoana autentica, sunt momente cand acest lucru devine imposibil.
O persoana autentica vorbeste altfel, gandeste altfel, iubeste si uraste altfel, danseaza altfel.
Doamnelor si domnilor, el Flaco Dany. Aplauze.