De prin lume adunate

Am avut privilegiul sa predau cursuri de milonga si sa fac show-uri cu Flaco Dany in cateva tari pana acum, si urmeaza altele in 2012.
Am o teorie proprie despre tango: Tango-ul nu minte. In sensul ca limbajul corpului este cel mai autentic si cel care convinge cel mai mult intr-o intalnire, mult mai mult decat cuvintele.
Astfel ca dansezi asa cum esti, in special pe milonga, unde nu ai timp sa filtrezi sau sa ascunzi anumite lucruri, asa cum limbajul verbal permite.
Pornind de la asta, in toate locurile unde am predat cu Dany, mi’a placut sa observ cursantii sau dansatorii de la milonga, mai mult decat ca simpli participanti la un workshop, am incercat sa fac o paralela intre dansul lor si cultura/tara de origine.
Simple observatii, fara pretentii de studii sociale.

Prima tara a fost Germania, in Leipzig – la TangoManie. Totul foarte corect si clinic. Multa ploaie. Organizare perfecta, nimic nelalocul lui. Ce imi vine acum in cap este un cuplu la 50-60 de ani, care in timpul explicatiilor la workshop, erau destul de rezervati, dar la final, au venit si m’au imbratisat. La milongi, am dansat jumatate deschis, si ma gandeam la explicatiile primite la cursurile de balet, totul tehnica si postura.
Un pic rece si rezervat pentru gustul meu, dar disciplina lor, cum presupun ca exista si in Japonia, explica nivelul bun de dans al unora. Tango-ul insa este mai mult decat tehnica perfecta de dans, este si ceva incorect, gresit, inexplicabil, obscur.

A urmat Bulgaria, Sofia – la Tango & Pepper, cu Vera si Ivajla. Aici m’am simtit cel mai mult ca acasa. Oameni prietenosi, de parca ne stiau de 10 ani, se lipeau de sufletul nostru ca marca/leva de scrisoare.
Soare naucitor. Mancare excelenta la Maghernita. Dany in forma maxima. A dansat toata milonga, cu toate fetele care l’au invitat. Vera ne’a citit in palma. Mi’a venit in minte Kusturica cu pisici albe si negre, multe intalnite pe strazile Sofiei.
Drumul cu trenul pana la Sofia ( 8 ore) mi’a amintit de copilarie, de un drum lung cu multe asteptari si planuri noi.
Bulgarii au tot ce le trebuie pentru a deveni dansatori buni detango.
Balcanici ca noi, navalnici si imprevizibi, sunt cel mai aproape de sufletul meu.

Apoi am fost in Talin, Estonia – invitati de Karmen Ong, la primul Festival de Tango din Estonia. In special din tarile nordice, cursantii foarte rezervati si nezambitori. Multe Grete Garbo si Stellan Skarsgard.
Estonia, tara din fosta Uniune Sovietica, si in in plus nordica, ne’a primit cu o oarecare raceala. Dar in acelasi timp, o comunitate de tango tanara, ne’a oferit mult entuziasm si apreciere, in special pentru experienta de 60 de ani a lui Dany in tango si pentru stilul lui de tango salon traditional.
Mult chihlimbar, un centru vechi de poveste si mult peste proaspat peste tot.
Aici am cunoscut orchestra lui Luis Stazo, Stazo Mayor, si mi’a revenit cu putere afirmatia lui Nichita Stanescu " Muzica este un raspuns caruia nu i s'a pus nicio intrebare"

Urmatoarea tara a fost Belgia, Bruxel – invitati de Benedicte Beauyole si Jens Ingo. Intr’un oras cosmopolit, cursanti de toate natiile, cu multe intrebari exprimate in timpul seminariilor.
Oameni corecti, dar calzi. Ca peste tot, in orice milonga din lume in care intra Dany, cel putin 3 sau 4 persoane vin sa il salute – il cunosc fie din Buenos Aires, fie au luat lectii cu el in trecut.
Se danseaza mult close embrace, dar sunt si persoane adepte ale stilului deschis, care incomodeaza mult in special la milongile aglomerate. Belgienii au un interes special in milonga, iar eu mi’am rafinat interesul intr’un anumit tip de bere si ciocolata.
Centrul Bruxel-ului, de neuitat, pare scos din poveste.

Dupa asta, Florenta, Italia, invitati de Ezequiel Paludi, la Milonga Ideal. Locul in care am predat si dansat, de un rafinament deosebit, iar Florenta sa nu uitam, ramane orasul Renasterii, cu Michelangelo, Botticelli si toti ceilalti.
Cursantii foarte atenti la explicatiile lui Dany, dansatorii de la milonga foarte elegant imbracati, majoritatea danseaza close embrace.
Dar revelatia serii a fost Geraldine Rojas. 1.60m si 45 kg de Tango pur sange. La o tanda de D’Arienzo o intreb numele piesei care se auzea in acel moment. Imi spune ca nu stie, dar isi aminteste perfect ca dansat’o cu Gavito intr’una din ultimele lui demonstratii in Buenos Aires inainte sa moara. Era Mandria.
Geraldine ramane dansatoarea nr. 1 de tango. Nu stim de ce, dar o privesti, si e suficient.

A urmat Tel Aviv, Israel, invitati de Ronen Khayat, la Dance Tel Aviv.
Cel mai mare constrast intre primul workshop si ultima milonga dansata la show. In prima ipostaza, oamenii rezervati, distanti, suspiciosi. Dupa show, foarte emotionati, calzi si deschisi. Daca ii convingi, sunt foarte apreciativi.
Am intalnit multi romani in Tel Aviv. Mancare kuser, un Ierusalim foarte emotionant pentru Dany, in special in perioada Craciunului.
Niste cursanti extrem de atenti, un nivel foarte bun de dans, multi danseaza close embrace si calatoresc frecvent la Buenos Aires.
In mijlocul iernii din Bucuresti, o oaza de primavera la Tel Aviv.

Cea mai recenta – Turcia, Istanbul, invitati de Guralp Diner, organizatorul milongii Point Hotel de joi seara.
Numar impresionant de dansatori de tango in Istanbul – intre 1000 si 2000, 4-5 festivaluri mari pe an. In fiecare seara, cel putin 3 milongi. Ataturk, presendintele reformator al Turciei, a adus tot ce era la moda in Paris in anii 30, inclusiv tango-ul argentinian.
Dezvoltare exploziva in ultimii 20 de ani, multi instructori de tango nuevo.
Si pe acest fond, stilul si experienta lui Dany, foarte apreciate. Multi danseaza nuevo, dar cei care danseaza close embrace bine, sunt foarte buni.
Orasul extraordinar – moschei, Bosfor, marele bazaar, palate de sultani, ceai, narghilea, doner, cataif, baklava, misto.

Urmeaza Frankfurt, Paris, Roma, Atena, Beijing, Shanghai, Londra, Dublin cu toti dansatorii lor frumoasi si aparatele lor de zbor.